Solidaritate este un cuvânt pe care l-am auzit foarte des în ultimele două săptămâni. Ca să fii solidar e nevoie de empatie și curaj. Eroii poveștilor de mai jos ne arată cum funcționează, în viața de zi cu zi sau în situații cu totul și cu totul excepționale, grija și bunătatea între frați, dragostea față de animale, prietenia între vecini sau într-o comunitate, solidaritatea între ființe care împart același teritoriu sau care, dimpotrivă, nu s-au cunoscut niciodată.

Editura Vlad și Cartea cu Genius | Amos e răcit, Philip C. Stead, ilustrații Erin E. Stead

Amos e un bătrân îngrijitor de la Grădina zoologică. Are grijă de animale, le cunoaște bine, știe ce le place, ce nu le place și de ce le e teamă. Într-o zi Amos nu se simte bine și nu merge la serviciu. Prietenii lui – elefantul, țestoasa, pinguinul, rinocerul și bufnița – nu stau prea mult pe gânduri și se duc acasă la Amos să-i facă un ceai și să-i citească o poveste. Privind ilustrațiile, simți și tu emoția și bucuria lui Amos de a vedea că nu e singur.

„Animalele își așteptau prietenul.

Elefantul aranjase pionii și lustruise turele.

Țestoasa își întinsese lăbuțele și-și făcea încălzirea.

Pinguinul aștepta cuminte, singur-singurel.

Rinocerul se gândea îngrijorat că iar l-a apucat vreo alergie.

Bufnița se așezase pe un teanc mare de cărți de povești și se scărpina nedumerită pe creștet.

— Unde o fi Amos? se întrebau toate animalele.”

Editura Arthur | Numără stelele. O poveste din Copenhaga, Lois Lowry

Între anii 1940–1945, Danemarca a fost ocupată de Germania nazistă. Suedia, ca stat neutru și liber, a ajutat la salvarea a aproximativ 7 000 de evrei danezi care urmau să fie deportați în lagărele naziste.

Lois Lowry surprinde în carte momentul în care ritmul vieții simple a două familii – Johansen și Rosen – este întrerupt de umbletul soldaților germani prin oraș. Cu ținuta impunătoare, aceștia stârnesc groaza la fiecare colț de stradă în timp ce caută familiile de evrei pentru a le deporta.

Annemarie Johansen, o fată de zece ani, e elevă, fiică, soră și prietenă. Are teme de făcut, o familie iubitoare care se chinuie să găsească hrană în penuria cauzată de război, o soră de cinci ani – Kirsti – și o prietenă foarte bună – Ellen Rosen. Cu toate lipsurile, fetele nu-și pierd spiritul ludic, iar seara poveștile însuflețesc casa.

„Este mult mai ușor să fii curajos dacă nu știi totul“ este o frază esențială în carte. Părinții fetelor nu le divulgă fetelor adevărata gravitate a situației. Inocența lor și dragostea pentru celălalt le conduc acțiunile. Citește recenzia completă pe blog.

Colecția Arthur retro | Din marile legende ale lumii, Alexandru Mitru, ilustrații de Mircea Nicolau

Alexandru Mitru repovestește unele dintre cele mai frumoase poeme epice și legende ale lumii, creând un tablou al valorilor comune ale Evului Mediu: cinstea, credința, curajul, onoarea, iubirea cavalerească.

„Despărţirea a fost mai grea. Dar cei trei prieteni şi‑au jurat să stea uniţi până la moarte. Să fie gata‑n orice clipă să‑şi sară iute‑n ajutor, dacă va fi cândva nevoie.

Nevestele lor, de asemenea, îmbrăţişându‑se fierbinte, au hotărât să se socoată surorile cele mai bune.

Aşa s‑au despărţit aceia care luptaseră‑mpreună ca binele să biruie şi fericirea să domnească. Şi fiecare a pornit spre ţara sa de baştină.

Ciongul tăcuse. Şi tăceau tobele şi cimpoaiele.

— S‑au despărţit dară vitejii, rosti la urmă cântăreţul. Dar inimile le‑au rămas pentru vecie împreună, să cânte‑un imn înălţător: imnul cel sfânt al prieteniei şi al unirii‑n luptă dreaptă, pentru ca omul să‑şi trăiască, în libertate, zilele şi dragostea pe‑acest pământ.” (povestirea Viteazul în piele de tigru)

Colecția miniGrafic | Seria Ștrumfii, Peyo Creations

Ștrumfii sunt mai puternici când lucrează împreună, nu atunci când se ciondănesc dintr-un nimic. Dar în lumea lor magică apar tot felul de probleme și de personaje malefice precum Gargamel.

Pentru că sunt fragili, micuți de statură și au abilități diferite, ei trebuie să colaboreze pentru a face față pericolelor care-i așteaptă. Dar sunt foarte curajoși și tot timpul pregătiți să ștrumfească în ajutorul cuiva.

Editura Youngart | Castelul de sticlă, Jeannette Walls

„Câteodată, simţeam că dau greş faţă de Maureen, că nu îmi ţin promisiunea de a o proteja – promisiunea pe care i‑o făcusem atunci când o ţineam în braţe, când ne întorceam acasă de la spital, imediat după ce se născuse. Nu aveam cum să‑i ofer lucrurile de care avea cea mai mare nevoie: băi fierbinţi, un pat cald, castroane aburinde de cremă de grâu, dimineaţa, înainte să plece la şcoală – dar încercam să fac lucruri mărunte. Când a împlinit şapte ani, le‑am spus lui Brian şi lui Lori că trebuia să‑i luăm un cadou special. Ştiam că mama şi tata n‑o să‑i cumpere cadouri, de aceea am făcut economii timp de mai multe luni, ne‑am dus la Dollar General Store şi i‑am cumpărat un set de aparate electrocasnice pentru bucătărie, de jucărie, realizate într‑un mod destul de realist. Maşina de spălat se învârtea, iar frigiderul avea rafturi de metal. Am presupus că astfel putea, măcar atunci când se juca, să se prefacă că avea  haine curate şi mese la ore regulate.”

Citește pe blogul ART câteva povești de solidaritate pentru oameni mari.