Moartea de cerneală - finalul unei trilogii fantastice
Cu Moarte de cerneală, Cornelia Funke le oferă cititorilor mult așteptatul final al celebrei sale trilogii Lumea de cerneală, din care fac parte și volumele Inimă de cerneală și Sânge de cerneală.
Autoarea de origine germană povestește pe pagina sa oficială cum a luat naștere această trilogie, mărturisind că, atunci când s-a apucat de lucru, nu și-a propus să scrie o serie de cărți. A avut în minte o singură carte, care să spună povestea a trei personaje: Meggie, Mo și Deget-de-praf. Nu s-a gândit să descrie lumea din care Deget-de-praf provine, dar, când a ajuns la finalul primei cărți, și-a dat seama că-și dorește cu ardoare să știe cum arată această lume medievală magică și dacă el se va mai întoarce vreodată acasă: „Am vrut ca Meggie să vadă acea lume, Mo, Elinor. Am vrut s-o văd eu însămi! «Nu, Cornelia», mi-am spus. «Nu, nu, nu. Există deja mai mult decât suficiente serii și trilogii în lumea cărților. Nu mai adăuga încă una!» Dar povestea nu înceta să-mi șoptească. Așa că, până la urmă, mi-am acordat două săptămâni pentru a-mi da seama dacă există cu adevărat o poveste care merită să fie spusă. S-a așternut în pagini atât de repede, încât abia am putut să țin pasul.“
Dar a doua carte urma să aibă un sfârșit trist, prin urmare era nevoie de o a treia, care să le facă dreptate locuitorilor Ombrei și care să încerce să pună capăt tiraniei lordului întunecat din Cetatea Nopții.
Pentru trilogia Lumii de Cerneală, Cornelia Funke a fost comparată adesea cu J.K. Rowling, mai ales datorită instrumentelor asemănătoare de care personajele negative ale celor două autoare se folosesc: Capricorn și Cap-de-viperă apelează la teroare, tortură și moarte, tot așa cum acoliții lui Voldemort invocă cele trei blesteme de neiertat: Imperius, Cruciatus și blestemul morții, Avada Kedavra.
Într-un interviu acordat publicației Spiegel International, Cornelia Funke le transmite cititorilor săi că pătrunderea într-o lume ficțională nu are doar rolul de a ne face să evadăm din realitatea de zi cu zi, ci ne și învață cum să ne cunoaștem și să ne gestionăm anumite emoții de care adesea ne ferim. Pentru autoarea Lumii de Cerneală, o carte este o lume protejată, în care totul poate fi experimentat, căci beneficiem de confortul de a ști că frica, tristețea și disperarea se vor risipi în cele din urmă.
Cornelia Funke, Lumea de cerneală 3: Moarte de cerneală
- Traducere din germană de Iulian Bocai
- Colecție: Orange Fantasy
Una dintre cele mai importante teme pe care Cornelia Funke le abordează în paginile trilogiei sale este arta de a citi cu voce tare, acordând astfel cuvintelor importanța pe care ele o merită. Mo și Meggie pătrund în carte citind cu voce tare, și încearcă să schimbe firul poveștii pe care o îndrăgesc din interiorul ei.
Trilogia Corneliei Funke le oferă cititorilor posibilitatea de a evada într-o lume în care cărțile nu sunt ceea ce par a fi și în care arta scrisului și a cititului poate face oricând diferența dintre viață și moarte. Și le oferă o mare surpriză celor care au citit deja primele două volume și-l așteaptă cu nerăbdare pe ultimul: povestea așa cum o știu e pe cale să fie rescrisă.
Un text de Anamaria Omer
