Ghid de supraviețuire când ești asaltat de comment-uri nerezonabile sau cum să ieși învingător când ai discuții în contradictoriu
Află cum să ieși învingător când ai discuții în contradictoriu. Ca un profesionist.
Răsfoiește Un manual ilustrat al erorilor de argumentare de Ali Almossawi. Vei înțelege ce e în neregulă cu argumentele despre care știi sigur că nu stau în picioare, dar nu știi exact de ce. Citește-l și exersează căutând exemple asemănătoare în viața de zi cu zi. Vei afla cum să argumentezi și să contraargumentezi elegant și documentat. Ca un profesionist.
Iată trei dintre erorile de argumentare explicate în manual și câteva idei despre cum să contraargumentezi:
1. Apelul la o autoritate irelevantă
Să spui „Cercetătorii britanici au descoperit …” e azi ceva între glumă și clișeu. Să fluturi cifre impresionante fără să spui ce reprezintă ele îi lasă pe oameni cu gura căscată. Vezi zilnic fotbaliști arătoși care îți recomandă cele mai bune companii aeriene sau chipsuri. Ce au în comun aceste exemple? Apelul la o autoritate irelevantă.
Poate un fotbalist bun ar ști să-ți recomande o marcă de echipamente sportive, dar cum ar putea ști care sunt cele mai bune chipsuri? Oare nu ar fi mai potrivit pentru asta un medic nutriționist?
Când auzi că șapte mii de persoane au semnat o petiție, ești impresionat, pentru că sunt mai mulți oameni decât vei cunoaște în toată viața ta. Dar ce înseamnă șapte mii de oameni? Șapte mii din câți? Și cum era formulată întrebarea? Și cei care au adresat întrebarea au prezentat și contextul? Și care sunt, de fapt, obiecțiile formulate în petiție? Întreabă toate aceste lucruri înainte de a te lăsa impresionat de cifre.
Și cine sunt cercetătorii britanici pe care toată lumea îi citează? Cum îi cheamă? Sunt cu adevărat specialiști în domeniu? Ce scrie în CV-ul lor? Ce realizări notabile au?
Nu te lăsa intimidat de cifre, de formulări pompoase ori de vedete care îți recomandă chestii. Dacă vrei să știi ce e bun pentru tine, întreabă un specialist. După ce te-ai asigurat că e, cu adevărat, un specialist.
2. Falsa dilemă
Dacă nu ești prietenul meu, ești dușmanul meu.
Dacă nu ești de acord cu mine, e ceva în neregulă cu tine.
Ori așa, ori așa.
Sunt exemple obișnuite de false dileme și îți sunt adresate cu intenția (conștientă sau nu) de a te intimida.
Ce e de făcut? Stay calm and think!
Întotdeauna, dar întotdeauna mai există cel puțin o variantă. Nu te lăsa prins în capcană! E o eroare de logică prin care celălalt vrea să te facă să te simți neajutorat. Te forțează astfel să alegi ceva ce nu îți convine.
3. Argumentul de tip „pantă alunecoasă” (sau argumentul prăpăstioșilor)
Trebuie să porți aparat dentar dacă vrei să ai o slujbă bună în viitor. Dacă nu intri la un liceu de top, viitorul tău e compromis. Dacă nu ai suficiente aprecieri pe rețelele de socializare, vei fi toată viața singur, fără viață socială.
Și câte din astea nu auzi! Sunt exemple clasice de pantă alunecoasă.
Cum să le răspunzi? Mergi pe firul relației de cauzalitate și întreabă mereu: Dar dacă lucrurile vor evolua altfel? Cum poți ști că, în lipsa aprecierilor pe rețele de socializare, nu o să am parte de prieteni? Poate o să îmi fac prieteni buni la clubul de dezbateri.
4. Apelul la teamă
Aici las cartea să vorbească: „Apelul la teamă este un tip de eroare care speculează temerile oamenilor, imaginând un viitor înfricoșător de care s-ar face chiar ei vinovați în cazul în care ar accepta o anumită propunere.”
Și, mai jos, ilustrația erorii, care spune lucrurilor pe nume: cine face asta e un măgar!
Despre aceste erori de logică și despre altele, la fel de frecvente, poți citi în Un manual ilustrat al erorilor de argumentare de Ali Almossawi. Și tot aici vei găsi și idei despre cum le poți demonta, rămânând stăpân pe argumentele tale.
Genoveva Cerchez, instructor de dezbateri cu experiență de peste 20 de ani