Departe de Chicago - avanpremieră

Am descoperit în ultimii ani, împreună cu editura Arthur, nenumărați autori excepționali ale căror volume creează o bibliografie solidă pentru copiii și tinerii vremurilor noastre ale căror gusturi literare au evoluat față de preferințele părinților și ale bunicilor lor, fără a pierde apetența pentru clasici. Kate DiCamilllo, Katherine Applegate, Neil Gaiman sau Louis Sachar sunt câțiva dintre autorii contemporani alături de care copiii pot astăzi descoperi mai repede și mai ușor pasiunea pentru citit. În plus, cu bucurie am aflat acum că acestora li se alătură un scriitor ale cărui volume par subțiri și ușoare (numai bune pentru cei speriați de tomurile masive), dar care ascunde în fiecare pagină scrisă, o putere monumentală de expresie pe care nu îmi amintesc să o fi întâlnit la alt autor până acum.

Povestitor atent și extrem de amuzant, lăsând mereu pe seama cititorului câte o concluzie de care autorul, personal, pesemne că se cam teme (trebuie să existe mereu ceva cu subînțeles care să transforme punctul de la sfârșitul fiecărei povestiri într-un punct cu virgulă), Richard Peck reușește să redea în doar 8 povestiri și un final, nu doar amintirile din vacanțele de vară petrecute departe de Chicago în anii ‘30 ai secolului trecut ale lui Joey Dowdel alături de sora sa mai mică, Mary Alice, ci și să reconstituie din evenimente neesențiale, dar cu o putere ilustrativă nemaipomenită, o parte a secolului american marcată de personaje precum Al Capone și John Dillinger, de cea mai violentă criză financiară a secolului și, mai apoi, de începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Bunica Dowdel cu toate calitățile și defectele ei (dispreț față de regulile nenaturale ale comunității, corectitudine, disponibilitate de a încălca orice regulă atunci când scopul propus o cere) este unul dintre personajele pe care oricine, oricând și în orice civilizație (chiar și în România, aici, departe de Chicago, unde poate că istoria Americii secolului trecut nu este la fel de importantă) le va îndrăgi. Cu aerul retro și cu obiceiuri care încă de pe atunci păreau depășite, bunica Dowdel, trăind parcă acum două secole, este exact acel personaj căruia nu îi pasă de gura lumii atunci când are o lecție de dat, chiar dacă asta mai înseamnă, uneori, să mai trișezi sau să păcălești.

În acest prim volum al trilogiei, Richard Peck își farmecă iremediabil cititorii care vor aștepta nerăbători de acum încolo, aventurile lui Mary Alice ce are să își petreacă un an întreg alături de bunica Dowdel în cel de-a doilea volum, câștigător al medaliei Newbery.

Un text de Răzvan Zamfirescu

Fragment

“Doamna Wilcox era în picioare și urla:

- Mortul umblă, iar doamna Dowdel trage cu pușca în mine!

Pe urmă a tăcut și a șters-o pe ușă, pierzându-se în noapte.

După ce ușa de plasă s-a trântit în urma ei, s-a lăsat liniștea. Mary Alice nu se clintise. Prima împușcătură o trezise violent, dar se gândise, în mod natural, că bunica o omorâse pe ea, așa că nu și-a bătut capul să se miște. Susține că toată experiența aceea i-a dat coșmaruri ani în șir.

[…] Bunica rămăsese în picioare și savura liniștea. Pe urmă s-a întors spre bucătărie cu pușca ținută relaxat în mână.

- E vremea ca voi, copii, să fi fost în pat, a zis ea trecând pe lângă noi.”

[…] Deși n-a jubilat, a părut mulțumită. Fapta i-a sporit reputația și a dat oamenilor noi motive s-o lase în pace. Povestea ultimii nopți pe pământ a lui Shotgun Chetham a ținut ocupate gurile de la Ulceaua cu Cafea pentru tot restul vizitei noastre acolo din vara aceea. Era o poveste numai bună de a fi istorisită iar și iar, într-un orășel unde există întotdeauna timp să cumpănești toate felurile de adevăr.”

Richard Peck, Departe de Chicago (Editura Arthur, 2019)

Traducere din engleză de Iulia Arsintescu