6 cărți de Roald Dahl citite pe nerăsuflate

Încă n-ai ajuns la cărțile lui Roald Dahl? Ești un cititor fericit,

spune Ema Cojocaru. În prima parte a articolului găsești prezentarea celor 6 cărți pe care ea le-a citit. Iată de ce crede că ești un cititor fericit dacă încă nu l-ai descoperit pe Roald Dahl:

...pentru că te așteaptă câteva povești grozave, așa cum n-ai mai întâlnit până acum. Vei înțelege despre ce vorbesc după ce vei citi prima carte (și îți recomand să începi cu Charlie și fabrica de ciocolată sau Matilda). N-are nicio relevanță faptul că ai văzut ecranizările, fiindcă lectura cărților oferă o cu totul altă experiență – iar pe mine tocmai o astfel de ecranizare m-a ținut departe de literatura pentru copii a lui Roald Dahl, crezând că e prea absurdă și cam nătângă pentru gustul meu. Nici ilustrațiile lui Quentin Blake nu m-au atras la o primă vedere, fiindcă mi s-au părut prea caricaturale și cu un aer ușor stupid (acum m-am lămurit că se potrivesc de minune cărților lui Dahl, nu degeaba a insistat autorul să colaboreze numai cu Quentin).

Pornind cu asemenea prejudecăți, poate părea surprinzător că între timp am devenit un fan devotat al lui Roald Dahl – iar asta în decurs de numai o lună, timp în care am citit pe nerăsuflate șase dintre cărțile lui pentru copii. Proastă decizie. Fiindcă asemenea minunății ar trebui consumate cu moderație, astfel încât să dureze cât mai mult: eterna problemă a tortului extraordinar de gustos pe care îl înfuleci dintr-odată, pentru ca apoi să regreți amarnic că n-ai păstrat o felie și pentru a doua zi. Din fericire, mi-au mai rămas câteva titluri pe care le voi drămui cu cea mai mare grijă.

Totul a început cu Charlie și fabrica de ciocolată, singurul volum de Dahl rătăcit prin bibliotecă. Filmul îmi lăsase o amintire confuză și mai degrabă neplăcută, dar într-o seară am deschis cartea și am citit primele pagini – și nu m-am mai oprit până la final. Povestea lui Charlie Bucket m-a transportat mai întâi într-o cămăruță sărăcăcioasă, unde un băiețel stă de vorbă cu patru bunici înghesuiți într-un singur pat, apoi în mirobolantul univers al fabricii lui Willy Wonka, unde inventivitatea lui Dahl m-a aruncat pe un carusel dement. M-am înduioșat până la lacrimi și am râs în hohote. Am fost vrăjită.

Nu era prima oară când întâlneam o carte excelentă pentru copii, îndeajuns de puternică pentru a fermeca și un cititor adult, dar în cazul lui Roald Dahl am fost uimită de stilul său atipic și plin de neprevăzut, un cocteil exploziv de umor negru, limbaj creativ, sarcasm, malițiozitate și imaginație fără limite, aflat la granița „legalității” în literatura pentru copii. Cărțile lui Dahl nu sunt pentru oamenii obtuzi și meschini, căci tocmai personajele asemenea lor ies cele mai șifonate din scenariile nebunești imaginate de autor, în care binele și răul sunt clar delimitate, iar cei slabi și neajutorați găsesc întotdeauna o cale de a triumfa asupra nedreptăților.

După Charlie Bucket, m-am molipsit de febra Dahl și am luat la rând celelalte titluri, cu o poftă frenetică de alte și alte povești extraordinare. Parcă tocmai descoperisem o peșteră a comorilor, cu Roald Dahl pe post de Ali Baba, stând turcește pe un maldăr de cărți și chicotind cu o umbră de malițiozitate în priviri. Am cunoscut-o pe Matilda, fetița sensibilă și genială care are parte nu doar de niște părinți insuportabili, ci și de o directoare cu apucături de căpcăun, care terorizează întreaga școală; însă Matilda, pe lângă inteligența ieșită din comun, are și o putere specială care o ajută să-și ia revanșa în fața stupidității și cruzimii adulților.

După Matilda am ajuns la Vrăjitoarele, o poveste foarte emoționantă cu un final aproape perfect, despre relația dintre o bunică atipică și nepoțelul ei orfan, care află că vrăjitoarele există cu adevărat și se ascund sub aparența unor femei obișnuite. Bunica fumătoare de trabucuri, cu un deget lipsă, îi dezvăluie toate semnele după care poate demasca o vrăjitoare, dar ce e de făcut când băiețelul întâlnește nu una, ci o întreagă adunare de zgripțuroaice, care urzesc un plan diabolic pentru a îndepărta toți copiii din Anglia?

L-am întâlnit apoi pe Marele Uriaș Prietenos, care capturează vise și le păstrează în borcane, iar după miezul nopții le suflă cu trompeta lui enormă în urechile copiilor adormiți; am cunoscut-o și pe Sophie, o fetiță orfană care e răpită de MUP și ajunge pe tărâmul uriașilor mâncători de oameni, unde dă dovadă de un curaj nemaipomenit. Cu ajutorul noului ei prieten (care vorbește stâlcit și se hrănește cu niște legume scârboase, pentru că el nu „haplește omleți”), Sophie găsește o metodă de a scăpa lumea de amenințarea uriașilor, dar pentru asta va trebui să pătrundă chiar în dormitorul Reginei Angliei.

Am ajuns și în lumea animalelor cuvântătoare, unde l-am cunoscut pe Domnul Fox, vulpoi fantastic, un fel de Robin Hood cu colți și coadă, care fură orătănii de la cei trei fermieri bogați din vecinătate, fiecare un monument de lăcomie și răutate. Șiretenia și inteligența îi sunt puse la grea încercare după ce bărbații hotărăsc să-l prindă cu orice preț, însă Domnul Fox găsește o cale ingenioasă pentru a-și salva familia și pe celelalte animale amenințate de furia nestăvilită a fermierilor.

În cele din urmă m-am oprit la George și miraculosul său medicament, o poveste scurtă, de un umor absurd, în care o bunică irascibilă și răutăcioasă își primește răsplata din partea nepotului ei, altfel un băiat cuminte și bine intenționat. Rămas singur cu bătrâna capricioasă și malefică, care-l înspăimântă cu niște povești îngrozitoare, George prepară o poțiune care s-o vindece de acreală și de proastă dispoziție. Având în vedere ingredientele pe care le folosește, ai crede că bunica va ajunge în sala de urgențe, însă efectele licorii sunt întrutotul neașteptate. Păcat că George nu s-a gândit să scrie rețeta miraculosului său medicament…

După toate aceste lecturi, am înțeles de ce cărțile lui Roald Dahl au atât de mult succes la cititorii de toate vârstele. Copiii sunt fermecați de replicile și peripețiile delicios de scandaloase, precum și de micii eroi neajutorați care sfidează figurile autoritare și încalcă regulile de bună purtare. Probabil că părinții care se iau prea în serios nu vor fi la fel de încântați, mai ales că adulții răuvoitori sunt adeseori victime în poveștile lui Dahl, cum sunt și copiii lacomi, răzgâiați sau egoiști. Însă părinții care și-au păstrat mintea deschisă și simțul umorului se vor lămuri repede că, deși întâmplările pot fi pe alocuri înspăimântătoare sau insolente, autorul le oferă copiilor minunate exemple de curaj, generozitate, prietenie și independență, pregătindu-i totodată pentru imprevizibila și dificila vârstă a maturității.

Ai citit un text de Ema Cojocaru, iar mai jos îți recomandăm să descoperi alte lecții pe care le vei găsi în cărțile lui Roald Dahl. 

Cele 10 învățăminte trase din cărțile lui Roald Dahl 

                          
Sursa foto: https://imgur.com/a/RKVgjvH

Via: www.shutterstock.com

Cele 6 cărți scrise de Roald Dahl vin la pachet cu 10 lecții care nu fac altceva decât să ne pregătească pentru perioada maturității. Adică, desigur, nu-ți poți dori mai mult decât să ai la dispoziție o fabrică de ciocolată, să câștigi la loteria vieții și să faci cunoștință cu personaje absolut fantastice, ca să nu mai spun de miraculoasa licoare medicament inventată de George, dar totuși, când devii adult realizezi că ai vrea să mai ai ceva în rucsac, pe lângă 6 cărți scrise de un autor inspirat. Iată cele 10 lecții, pentru cititorii lui Roald Dahl și nu numai:

1. Învață lecții de la cei care sunt diferiți de tine. Întotdeauna. Păstrează-ți în preajmă prietenii care sunt diferiți. Diversitatea este condimentul vieții. 
2. Este ok dacă ești diferit. Nu este un dezastru. Multe din personajele lui Dahl nu par a se potrivi celor din jur. Willy Wonka este un excentric. Matilda este complet diferită față de familia ei. Mătușile lui James nu au nimic în comun cu el, iar el își dorește altceva. Să fii unic poate fi de-a dreptul magic!
3. Independența este cuvântul cheie. Multe dintre personajele mature din cărțile lui Dahl, cei care ar trebui să aibă grijă de copii de fapt, sunt cruzi sau absurzi. Copiii din cărțile lui Dahl își iau destinul în propriile mâini pentru a-și găsi drumul în viață. Dahl ne învață că nu întotdeauna avem părinți care merită să joace roluri de model. Oricum ar fi însă, trebuie să avem inteligența și puterea să ne susținem singuri în viață.
4. Lectura are efecte pozitive asupra noastră. Matilda ne învață că oamenii pot evada din realitate prin lectură. În plus, face eforturi să înțeleagă și să fie înțeleasă de cei din jur. Lectura o poartă prin locuri extraordinare, ba navighează cu Joseph Conrad, ba pleacă în Africa cu Ernest Hemingway sau în India cu Rudyard Kipling. Și face toate aceste călătorii în timp ce se află în cămăruța ei, dintr-un orășel englezesc. Cărțile ne pot transporta prin colțuri nebănuite de lume și ne pot provoca atât de multă bucurie.

Sursa foto: https://imgur.com/a/MKisbAF

Via www.shutterstock.com

1. Uneori visele pot deveni adevărate. Charlie și-a dorit atât de mult un bilet la fabrica lui Willy Wonka. Și culmea, l-a primit! Nu numai că a primit biletul, dar a primit întreaga fabrică, numai pentru că nu a renunțat la ceva ce era important pentru el: familia. Matilda a vrut ceva mai bun pentru ea decât familia pe care o avea. Și a primit-o pe profesoara Miss Honey. James și-a dorit prieteni de joacă și o familie drăguță. Așa că acum trăiește în Manhattan și are numeroși prieteni în jurul lui. Morala este una singură: dacă îți dorești ceva cu adevărat, visul se va împlini, dacă faci bine pentru tine și pentru cei din jur.
2. Două lucruri rele adunate nu fac deloc un bine. Uriașul prietenos refuză să folosească violența împotriva celorlalți uriași, chiar dacă aceștia nu se poartă deloc frumos cu oamenii. În schimb, el vorbește cu regina Angliei și împreună găsesc o cale să-i captureze pe uriași și să-i pedepsească, dar cât mai uman posibil. Binele nu se face niciodată așadar cu răul.
3. Aparențele pot înșela. Pentru că da, uriașul este de fapt foarte prietenos. În Vrăjitoarele, acestea iau aparența unor femei absolut normale și atractive. Nu judeca pe nimeni după aparențe. Și nici o carte după copertă.
4. Trebuie întotdeauna să ai încredere în tine. Domnul Vulpoi are foarte multă încredere în el și acesta este motivul pentru care reușește atât de multe lucruri. Desigur, nu trebuie să devii arogant, dar încrederea în tine, într-o doză rezonabilă, nu poate face decât bine. Crede așadar în tine și în visele tale!
5. Acționează cât de bine poți, în orice situație în care ajungi. Familia lui Charlie este foarte săracă. Familia Matildei nu se poartă prea frumos cu aceasta. Mătușa lui James abia dacă îi dă de mâncare și îl ține închis în cameră. Și totuși, aceste personaje fac cât de bine pot. Când realizează că nu este destul, încearcă să schimbe lucrurile. Iar schimbările pe care le fac îi ajută să aibă vieți mai bune. Morala este una singură: putem scăpa de ceea ce este rău în viețile noastre și de oamenii răi, dar numai dacă încercăm.
6. Un pic de neastâmpăr n-a făcut rău nimănui. La urma urmei, cele 6 cărți ale lui Dahl sunt pentru copii, iar copiii nu prea au cum să fie întotdeauna cei mai cuminți. Iar uneori, să nu fii cuminte, poate face diferența.
    

Iată, așadar, de ce ar trebui să citești, împreună cu copilul tău, cărțile lui Roald Dahl. Poate fi cea mai frumoasă aventură a copilăriei lui.