Galapagos

Galapagos este un roman despre apocalipsă, cu o tematică SF, însă când citești un roman de Kurt Vonnegut știi de la prima pagină că totul e un pretext. Și chiar așa este. Naratorul, fantoma unui fost militar în Vietnam, ne povestește ce s-a întâmplat cu omenirea la un milion de ani distanţă de prezentul evenimentelor la care vom asista pe parcursul celor trei sute și ceva de pagini. În viitor oamenii sunt tâmpituți, au un creier incapabil de a rezolva lucruri complicate, sunt pescari meticuloși, dotați cu aripioare și blană și trăiesc, în medie, cam jumătate din viața noastră de acum. De altfel, văzuți de un om din prezent, acești oameni ar părea o rasă foarte diferită, înrudită mai degrabă cu focile decât cu rasa umană.

Această rasă e descendenta unui grup minuscul de oameni, naufragiat pe una dintre insulele Galapagos, în urma unui concurs ciudat de împrejurări, care de care mai absurde și, ca să fim cinstiți până la capăt, de-a dreptul tâmpite. Vonnegut alege să descrie momentul de cotitură al rasei umane când un microb va face ravagii și va duce treptat la extincție. Însă pe el nu evenimentele cu adevărat importante îl interesează, ci mai degrabă acel mic grup de oameni, adunați datorită unei curse de croazieră care nu va mai avea loc și a unui conflict militar care va distruge orașul-port în care se află vaporul și, inevitabil, va ucide o parte dintre personaje.

Citește recenzia pe Cartepedia.ro.