E.H. GOMBRICH ȘI ARTHUR DANTO: CELE MAI ÎNALTE STANDARDE ÎN ISTORIA ARTEI
Gombrich a pus în practică credința că acuratețea, logica și simplitatea sunt cele mai bune moduri de a transmite idei despre istoria artei.Deși autorul este apreciat printre oamenii de știință pentru ultimele sale studii teoretice, The Sense of Order din 1979 și Arta si Iluzie din 1960, care prezintă o percepție psihologică și explică procesele artistice, cea mai bună și cea mai bine vândută carte a sa, rămâne, de departe Istoria Artei din 1950. Inițial fiind programată să fie material de lucru pentru studenți, stilul este atât de transparent, concis și dezvăluie o profundă apreciere a artei - încât a devenit foarte rapid popular publicului larg. Această introducere a istoriei artei, tradusă în 39 de limbi, a fost un bestselller pentru mai bine de 50 de ani, ajungându-se la vânzări de peste 6 milioane de copii în întreaga lume. „Este o carte care poate influența o generație întreagă", declară revista literară The Times Literary Supplement în 1950. Această laudă s-a dovedit a fi o afirmație. Istoria Artei a influențat multe generații și cred că va continua să o facă.
Pe lângă claritatea, simplitatea și elocvența sa, această carte explică foarte cursiv, într-un mod convingător felul în care funcționează procesele artistice. Introduce, de asemenea cei mai importanți artiști și mișcări artistice ale Vestului. E.H. Gombrich declaraă de la început: „Nu există Artă. Exista doar oameni care fac artă.". Spunând acestea, autorul afirmă că arta nu are standarde imemoriale ale valorii sau frumuseții. Nu există o chintesență care să incorporeze ceea ce diferite culturi în perioade separate au numit artistic. În loc sa încerce să surprindă esența artei, Gombrich, se concentrează în schimb pe particularitatea mișcărilor artistice și realizările artiștilor individuali; ceea ce nu înseamnă neapărat că lasă estetica pe seama filosofilor. Descrierile pe care le face mișcărilor artistice, întrepătrund textura care menține grupuri de artiști laolaltă în tandemul unui dialog pe care-l au asupra unor presupuneri, probleme de percepție asupra cărora meditează, inovații, posibilități economice și moduri de prezentare.
„Învață regulile ca un profesionist ca să le poți încălca precum un artist." Pablo Picasso
Deși scrisă pentru un auditoriu general, prin urmare într-un stil mult mai accesibil, Istoria Artei nu e departe de binecunoscuta carte specializată, Artă și Iluzie: Studiu despre psihologia reprezentării picturale. În ambele carti, Gombrich descrie procesul creativ dintr-un unghi psihologic - deci social. Susține că creativitatea artistică nu e niciodată pe deplin originală. De fapt, originalitatea nu a devenit importantă până la momentul Renașterii și nu a devenit un principal standard artistic până în secolul 19. În sfârșit, orice perioadă am lua în considerare, niciun artist nu poate reinventa roata, ne spune Gombrich. Fiecare artist moșteneste anumite convenții artistice (pe care Gombrich le numește „schemata") și în mod selectiv incorporează unele tehnici ale unor artiști consacrați de dinaintea lor. Asta nu înseamnă, desigur, că o nouă artă, este un simplu efect al trecutului. Mai degrabă, trecutul-cu tradițiile și stilurile sale diverse-oferă inspirație noii generații de artiști. Asta lasă loc creativității. Artiștii cei mai cunoscuți merg pe principiul lui Picasso care afirmă în celebrul său citat: „Învață regulile ca un profesionist ca să le poți încălca precum un artist." Conform lui Gombrich creativitatea artistică constă într-un proces de încercări și eșecuri, în care experimentezi foste tehnici dar și inovezi, în ideea de a crea ceva deosebit pentru contemporaneitate. Principala sa contribuție, în cele din urmă, este aceea că reușește să-i sensibilizeze până și pe cei mai indiferenți și să-i facă să aprecieze arta. Decât dacă experimentezi plăcerea de a citi Istoria Artei îți poti da seama cum stilul scriiturii, clar, simplu și elocvent reușește să capteze atenția și imaginația cititorilor, făcându-ne să ne îndrăgostim de artă. Aceasta este cea mai mare realizare a oricărui istoric.
