Axolotul. Povestiri cu cronopi și glorii de Julio Cortazar

Ocupații ciudate este de departe categoria mea preferată, descoperim o familie cu acțiuni ieșite în afara normalului, totul fiind plasat în universul cu care suntem obișnuiți, condimentat cu absurd și fantastic. De pildă, aceștia instalează un eșafod în curte, distrug activitatea de la poștă (  lipind pene pe colete sau făcând avioane din telegrame), recuperează un fir de păr pierdut în chiuvetă sau fac mici năzbâtii la priveghi. Ideile acestei familii mi se par fantastice, dar stilul lui Cortazar a dus micile povestiri la un nivel mult mai înalt.

În Material plastic, povestirile nu mai au legătură între ele, însă sunt aproape la fel de reușite ca în Ocupații ciudate. Nu vă pot spune despre ce este fiecare în parte pentru că v-ar strica din plăcere și ar dura mult prea mult, însă stilul rămâne la fel de bun, iar situațiile absurde sunt prezente în continuare.

Povești cu cronopi și glorii reprezintă partea plină de fastantic a cărții, aici aflăm caracteristicile speranțelor, cronopilor și gloriilor, precum modul în care călătoresc, cum lucrează, dacă sunt generoși sau nu etc. Nu ai cum să nu te atașezi de aceste ființe imaginare, nu ai cum!

Citește în continuare aici.